Erbicide gutui, musetel, porumb, sfecla de zahar, zamosita

Deoarece în ultimul timp gama de erbicide s-a lărgit foarte mult, s-a resimţit nevoia să se facă o clasificare a lor sistematizând clasificările făcute de numeroşi cercetători, erbicidele se pot clasifica după mai multe criterii şi anume:

După spectrul de acţiune:

     a. erbicide cu acţiune totală; acestea distrug toate plantele de pe suprafaţa tratată şi din această cauză ele se aplică pe locuri necultivate (căi ferate, marginea şoselelor, curţi, etc.). Aceste erbicide sunt cele pe bază de: Paraquat, Diquat, Glyphosat, etc.

    b. erbicide selective, care distrug numai unele plante, astfel pot fi folosite pentru culturile agricole. Erbicidele selective se împart în erbicide antigramineice (toluidine, carbamaţi, tiocarbamaţi etc.) şi erbicide active faţă de dicotiledonate (2,4 D şi compuşii înrudiţi, aminotriazine etc.).

După epoca de administrare:

  a. erbicide care se aplică înainte de semănat (pre plant), cum sunt cele pe bază de: Benefin, Butilate, EPTC, Molinat, Trifluralin, Atrazin etc.

  b. erbicide care se aplică în perioada dintre semănat şi răsărire (preemergente). În această grupă intră erbicidele pe bază de Prometrin, Linuron, Monolinuron, Terbutryn etc.

  c. erbicide care se aplică după răsărire (post-emergente) cum sunt cele pe bază de 2,4 D, MCPA, Barban, Dicamba, Bromoxynil, etc.

După modul de acţiune:

  a. erbicide de contact, care se aplică prin stropiri pe plantă şi acţionează în principal numai asupra locurilor atinse de erbicid; eficienţa lor este puţin influenţată de condiţiile meteorologice, iar acţiunea asupra buruienilor este foarte rapidă; cele mai frecvent folosite sunt erbicidele pe bază de: Dinosebacetat, Bentazon, Bromophenoxim, etc.

b. erbicide sistemice care se absorb în plante prin rădăcini sau prin frunze, circulă în sistemele conducătoare (sunt translocate) şi acţionează asupra diferitelor organe vegetative; eficienţa lor depinde foarte mult de condiţiile meteorologice şi acţiunea asupra buruienilor este mai lentă decât la erbicidele de contact. În funcţie de locul pe unde pătrund în plantă se grupează în:

- erbicide care se absorb prin frunze (2,4 D, MCPA, Dicamba, Flurenol, etc.);
- erbicide care se absorb prin frunze şi prin rădăcini (Atrazin, Prometryn, Linuron, Monolinuron, Terbutryn, etc.);
- erbicide care se absorb în exclusivitate prin rădăcini (Trifluralin, Butylate, Cycloate, Benefin, Nitralin, Simazin, EPTC, etc);
- erbicide care se absorb prin hipocotil, coleoptil şi radicele (Alachlor, Metolachlor, Ethofumesate etc.).

După procesele metabolice pe care le blochează pentru a cauza moartea plantei:

  a. erbicide care inhibă respiraţia (erbicide pe bază de DNOC, Dinoseb, Bromoxinil, etc). 62
  b. erbicide cu acţiune similară hormonilor vegetali (2,4 D şi compuşii înrudiţi);
  c. erbicide care inhibă fotosinteza şi producerea clorofilei (Atrazin, Simazin, Terbutryn, Prometryn, Terbacil, Bentazol etc.);
  d. erbicide care inhibă germinaţia (Benefin, Trifluralin, Nitralin, Butylate, EPTC etc).

Din punct de vedere fizic, erbicidele se pot prezenta ca:

  a. soluţii, amestecuri moleculare de substanţe, în stare lichidă şi care nu pot fi separate prin mijloace fizice (de pildă prin centrifugare). Din această grupă fac parte erbicidele: Amiben, Basagran, Gramoxone, Reglone, etc.

  b. emulsii, amestecuri de lichide la nivel superior celui molecular şi care se pot separa prin mijloace fizice, cum sunt de exemplu erbicidele: Eradicane, Lasso, Eptam, Sutan, Betanal, Brominal, etc.

  c. pulberi muiabile, care prin amestec cu apa dau suspensii (amestecuri solid-lichid, la nivel supramolecular), cum sunt erbicidele pe bază de Nitralin, Oryzalin, Diclorbenil, Monuron, Linuron, Atrazin, Cyanazin etc.

  d. granule, care se aplică direct, fără apă, ca de exemplu erbicidele: Walop G pe bază de Propachlor, Ordram G pe bază de Molinat etc